 |
| Bucătăria românească |
| Specific naţional |
|
Ardei umpluţi · Cârnaţi · Caltaboşi |
| Condimente şi salate |
|
Ardei copţi · Borş · Murături |
| Brânzeturi |
|
Brânză de burduf · Brânză topită · Caş |
| Dulciuri |
|
Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac |
| Băuturi |
|
Afinată · Caisată · Cireşată · Cornată |
Mămăligă
Mămăliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparat din făină de porumb (mălai).
Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, (polenta), dar se întâlnşte şi în multe alte ţări ca Ungaria (puliszka) Savoia, Elveţia, Austria, Croaţia (palenta, žganci, pura), Slovenia (polenta , žganci) , Serbia (palenta), Bulgaria, Corsica (pulenta), Brazilia (polenta), Argentina, Ucraina (culeşa), Uruguay, Venezuela şi Mexic sau la saşii din Transilvania (Palukes, Pålix[1]).
Mămăliga este un preparat tradiţional de mâncare din România. Considerată mâncare a ţăranilor, este des folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în perioadele de vară când munca grea efectută la câmp nu mai permite prepararea pâinii de casă şi în zonele rurale sărace. Era preponderent folosită în perioada premergătoare industrializării dată fiind uşurinţa cu care se prepară, comparativ cu pâinea. În perioada modernă, preocuparea pentru alimentaţia diversă şi sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, ştiinţa alimentaţiei consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecţiuni ale căile respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga şi alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile şi în restaurantele selecte, apreciate de gurmanzi.
În mod tradiţional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare şi făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit ceaun. Preparată în stilul ţărănesc şi folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italană până la a putea fi tăiată în bucăţi asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistenţa terciului.
Motivul pentru care mămăliga este atât de populară in România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare.[necesită citare]
Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii şi prăjită în untură lângă tocăniţe, ciorbe de verdeţuri. La stâne, unde legumele şi fructele ajung cu greu, s-a format o tradiţie culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte şi slănină.
Istoric[]
Mămăligă de mei, cu brânză de soia, cu smântână de soia.
Denumirea de mămăligă şi-a modificat în timp înţelesul. Iniţial, înainte de aducerea porumbului din America, în ţinuturile noastre mămăligă era denumită o fiertură de boabe de mei:
Ele vedeau de casă, torceau, ţeseau, creşteau copiii; bărbaţii, când nu erau în război, duceau la păşune hergheliile, cirezile de vite şi turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaţilor grâu pentru negoţ, şi mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă.[2]
Note[]
Preparate tradiţionale din mămăligă[]
Gâsca
Urs de mămăligă
bg:Мамалига ca:Mămăligă en:Mămăligă es:Mămăligă fr:Mămăligă he:ממליגה hu:Puliszka it:Polenta pl:Mamałyga ru:Мамалыга uk:Кулеша